Ras (Lynx Lynx)

ETIMOLOGIA DENUMIRII STIINTIFICE
Din lynx, numele animalului, ce provine la rândul său din lunx ( λύγξ) şi proto- leuk – lucire, strălucire, lumină albă.
TAXONOMIE
Categoria: Animalia
Clasa: Mammalia
Ordinul: Carnivora
Familia: Felidae
Genul: Lynx
Specia: L. lynx
ras1
DESCRIERE
Râsul este cel de-al treilea reprezentant al carnivorelor mari din fauna României, după urs şi lup. Este un mamifer de talie mijlocie, bine proporţionat, îndesat, cu picioarele din spate puternice şi adaptate pentru salturi. Coada este scurtă, păroasă şi cu vârful bont. Masculii au lungimi cuprinse între 104 şi 174 cm, coada atingând 12-24 cm. Femelele sunt cu circa 20 cm mai scurte. Înălţimea la umăr este de 45-86 cm, iar greutatea variază între 12 şi 40 kg.Blana râşilor este foarte fină, cu peri subţiri şi mătăsoşi. Pe spate, pe un singur centimetru pătrat, se pot număra aproximativ 9.000 fire de păr, iar pe abdomen 4.600 fire. Fiecărui fir de păr de contur îi corespund 12-13 fire de peri lânoşi. Abdomenul, pieptul, gâtul, bărbia, jumătatea superioară a membrelor şi tălpile sunt albe, cu amestec de cenuşiu sau cafeniu. Atât spatele, de culoare roşcat-cafenie, cât şi laturile corpului, de culoare roşcat-gălbuie, prezintă pete ruginiu închis spre negru, mai mult sau mai puţin evidenţiate. Modelul şi densitatea petelor diferă de la un individ la altul. În general, acestea au formă rotundă şi diametrul de aproximativ doi cm. Urechile sunt terminate cu smocuri de peri lungi şi negri, părul mai lung de pe maxilarul inferior atârnând în formă de favoriţi. Coada are vârful negru. Reproducerea are loc în luna martie. Gestaţia durează 67-74 de zile, după care femelele nasc 2-4 pisoi, de câte 240-250 g fiecare, cu pleoapele lipite pentru primele 12 zile de viaţă. Alăptarea durează 85 de zile. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 22 de luni, iar durata de viaţă este de cel mult 25 de ani. Este un animal solitar, formându-şi perechea doar pentru o perioadă scurtă de timp, pe durata împerecherii. Este teritorial, foarte discret, în mare măsură nocturn şi poate fi văzut destul de rar. În peregrinările nocturne râsul poate să parcugă distanţe de 20-30 km de la culcuşuri. Râsul trăieşte în masivele forestiere montane, cu pini, mlaştini şi râuri. Se adăposteşte în arbori înalţi şi pe sub lespezi de piatră. Teritoriul individual este de aproximativ 10-26 km2şi depinde de disponibilitatea hranei, densitatea populaţiei de râşi, adăposturile oferite în diverse habitate. Comportamentul marcării teritoriului prin urină este similar celui întâlnit la alte feline, cum ar fi pisica domestică. Un râs este capabil să identifice, prin intermediul urinei lăsate de un alt exemplar, sexul şi vârsta acestuia. Marchează în special copacii şi rădăcinile aflate la suprafaţă sau cele provenite de la copaci răsturnaţi. Masculii aplică urina pe obiecte verticale, la o înălţime de 15 cm, în timp ce femelele o aplică pe suprafeţe orizontale. În România, hrana de bază a râşilor este constituită din exemplare de capră neagră şi căprior. La acestea se adaugă veveriţe, purcei de mistreţ şi, destul de rar, cocoşi de munte şi cocoşi sălbatici. Pândeşte cu răbdare prada căreia îi sare în spate fie de pe locuri înalte (ramuri groase, stânci), fie apropiindu-se furişat ca apoi, după câteva salturi ce pot depăşi patru metri, să facă saltul decisiv. După ce ucide prada, rareori o mănăncă în acelaşi loc. De cele mai multe ori aceasta este târâtă la distanţe de 500-1000 m, unde mai întâi este lins şi supt sângele proaspăt, iar apoi sunt consumate organele cu masă sanguină semnificativă (inima, ficatul şi plămânii). Spre deosebire de alte feline, râsul omoară mai mult decât poate să mănânce. Râsul este sensibil la defrişări. De-a lungul timpului, din cauza tăierii copacilor în vederea extinderii terenurilor agricole sau a zonelor urbane, acesta şi-a pierdut o bună parte a habitatului. Totodată, specia este vânată excesiv pentru valoarea economică ridicată a blănii sale şi din cauză că atacă orice animal şi provoacă pagube turmelor de vite. În prezent, pe teritoriul României trăieşte circa 70-75% din populaţia europeană a speciei.