Informatii pentru turisti

Pe suprafaţa sitului se întâlneşte un relief variat format din coline, depresiuni şi
munţi, brăzdat de văile râului Bistriţa Ardeleană şi afluenţii acesteia : Colbul, Repedele, Stegea, Şoimul de Sus, Şoimul de Jos, Blidireasa.
Apele repezi de munte ale acestor văi, cu pereţi abrupţi, zonele compacte de pădure care alternează cu poieni, peisajele pitoreşti idilice, fenomenele erozionale prezente pe aceste locuri, plus întinderea lacului de acumulare Coilibiţa oferă vizitatorilor senzaţia că se află în faţa unui tablou, o imagine compusă artificial, aparent prea complexă pentru a-şi găsi un corespondent real. de vizitare de 8 – 9 luni pe an.
Situl de Importanţă Comunitară Cuşma posedă un potenţial turistic de excepţie, pe multiple planuri, atât natural cât şi antropic, iar situarea în imediata apropiere a drumului european E58 îi conferă un potenţial ridicat de comunicaţie şi accesibilitate

Zonarea din punct de vedere al recreerii şi turismului

Situl de importanţă comunitară Cuşma posedă un potenţial turistic de excepţie pe multiple planuri, atât natural cât şi antropic, iar situarea în imediata apropiere a drumului european E58 (DN17), care flanchează latura nordică a sitului, îi conferă un potenţial ridicat de comunicaţie şi accesibilitate.
Noţiunea de “zonă” din punct de vedere al recreerii şi turismului se poate înţelege într-o accepţiune mai largă, ea nu trebuie să acopere o suprafaţă compactă, ci să identifice tipul de management al activităţilor din zonă.
Pe baza analizei potenţialului turistic, al comportamentului turiştilor, a preferinţelor acestora, s-a realizat o zonare care presupune dezvoltarea anumitor tipuri de experienţe şi activităţi turistice, compatibile cu obiectivele de conservare:
1. Zona Cuşma-Budac – combinaţie de agroturism, turism rural şi ecoturism cu turism de aventură (cinegetic, fotografierea naturii şi a animalelor sălbatice, etc.) pescuitul sportiv.
2. Zona Valea Bîrgăului – Bistricioara – agroturism şi turism rural, ecoturism, turism de aventură (escaladă, cinegetic, turism ecvestru sau cu atelaje, cicloturism), turism cultural, turism de weekend (picnic).
3. Zona Colibiţa – turism de weekend, turism montan, ecoturism, turism rural, turism de aventură (ciclism montan, parapantă, sporturi nautice, schi de tură, schi alpin şi extrem, escaladă), pescuit sportiv.
4. Zona Piatra Fântânele – turism de weekend, recreere, semiactiv, activ cu activităţi de vară şi de iarnă gen drumeţie uşoară (vara), schi de pârtie (iarna), turism montan, turism rural, turism de aventură.
În fiecare zonă o gamă largă de experienţe şi activităţi pot avea loc, dar este important ca orice tip de activitate dezvoltată şi promovată precum şi orice tip de infrastructură să scoată în evidenţă principalul caracter definit al zonei, contribuind astfel la formarea unui profil clar pentru fiecare zonă.

1. Zona Cusma-Budac

Zonă puternic antropizată dar slab dezvoltată din punct de vedere al infrastructurii turistice.
Potenţialul natural este legat în special de numarul relativ ridicat de carnivore mari, în special Ursus arctos (ursul), bazat pe fenomenul concentrărilor de vânat din perioada de toamnă în zona păşunilor împădurite cu păr pădureţ, măr pădureţ (Cuşma), precum şi de ariile naturale protejate din zonă, respectiv Râpa Mare, Râpa Verde, Comarnic, Piatra Cuşmei, Piatra Corbului sau habitatul natural de interes comunitar “Ariniş cu Alnus incana şi Fraxinus excelsior” din zona Buduşel-Cuşma.
Drumurile de acces în zona sitului sunt bine reprezentate, pornind de la DN 17 Bistriţa – Vatra Dornei, se desprind drumurile judeţene: Bistriţa – Jelna – Orheiu Bistriţei – Budacul de Sus, Livezile – Dorolea – Cuşma, Orheiu Bistriţei – Petriş – Satu Nou. La aestea se adaugă multitudinea de drumuri forestiere desfăşurate de-a lungul cursurilor de apă şi continuate cu poteci către crestele montane. Două din aceste drumuri fac legătura peste creasta Dealului Negru între localităţile Cuşma – Bistriţa Bîrgăului (Zona 2), respectiv Budacul de Sus – Pepiniera Stegea unde se leagă de DJ Prundu Bîrgăului – Bistriţa Bîrgăului – Colibiţa (Zona 3).
Există un singur traseu turistic omologat: sat Cuşma – Dealul Negru – Poiana Lungă – Vf. Zurzugău, amenajat şi întreţinut de Serviciul Public Judeţean Salvamont Bistriţa Năsăud.

Posibilităţile de cazare sunt reduse la trei cabane silvice (cu specific cinegetic): Dl. Negru, Aluneasa, Cuşma, deschise publicului.
2. Zona Valea Bîrgăului – Bistricioara

Zona evidenţiată prin cultura materială şi spirituală rurală românească de pe Valea Bîrgăului, portul şi cântecul popular, tradiţiile şi obiceiurile specifice din preajma marilor sărbători creştine şi a principalelor evenimente laice (Alaiul Nunţilor de pe Bîrgău, Regele Brazilor, Sâmbra oilor, târguri), creşterea animalelor, din care se evidenţiază oieritul, tehnica populară de prelucrare a materialelor textile (cergile de pe Bîrgău), instalaţiile de
tehnică populară (vâltori, piue, velniţe), alte meşteşuguri tradiţionale.

Potenţialul natural este întregit de cele trei arii naturale protejate din zona Bistricioara: Repedea, Cheile Bistriţei Ardelene, Stâncile Tătarului şi de habitatul prioritar gen turbărie din zona Tănoguri.
Principalul drum de acces este DN 17 Bistriţa – Vatra Dornei la care se leagă DJ Prundu Bîrgăului – Bistriţa Bîrgăului – Colibiţa, calea ferată Bistriţa – Prundu Bîrgăului – Bistriţa Bîrgăului, drumurile comunale, forestiere şi potecile montane. Se remarcă cele două drumuri forestiere care fac legătura peste munte cu zona Budac – Cuşma, Pepiniera Stegea – Budacul de Sus şi Bistriţa Bîrgăului – Cuşma.
Există un traseu turistic omologat care face legătura cu Zona 3 Colibiţa: Valea Repedea – Poiana Calului – Poiana Cofuri – Valea Pănuleţ – sat Colibiţa.
Structurile de cazare sunt dispersate de-a lungul căilor de comunicaţie şi sunt reprezentate de 10 pensiuni turistice şi agroturistice cu aproximativ 108 locuri de cazare, dar acestea sunt în continuă dezvoltare.
Pe cursul Bistriţei Ardelene de-a lungul drumului judeţean Prundu Bîrgăului – Colibiţa s-au amenajat prin grija Primăriei Bistriţa Bîrgăului şi a Ocolului Silvic Bistriţa Bîrgăului câteva locuri de popas: izvorul şi parcarea de la Şoimu şi popasele turistice Şoimu şi Stegea, locuri în care accesul turiştilor este liber şi unde se practică în special turismul de picnic. Aceste zone amenajate sunt foarte aglomerate în special vara la sfârşit de săptămână, când afluxul de turişti creşte şi impactul negativ este semnificativ.

3. Zona Colibiţa – zona alpină

În mod categoric Depresiunea Colibiţa este zona cu cel mai ridicat flux turistic. Istoricul amenajărilor turistice la Colibiţa datează încă de la sfârşitul sec. XIX – lea, când aici a fost construit un stabiliment pentru tratamentul unor afecţiuni pulmonare. La începutul sec. XX, saşii din Bistriţa îşi construiesc aici reşedinţe de vară, conturându-se astfel staţiune. După naţionalizarea de la 1948, vilele trec în proprietatea statului, Colibiţa fiind organizată în deceniile următoare ca staţiune climaterică. După anul 1977 când s-au început lucrările de amenajare a unui baraj de acumulare, vatra localităţii a fost strămutată la coada lacului de acumulare, a fost demarată construcţia unui hotel, însă după 1990 lucrările au fost sistate, acesta fiind în prezent într-o avansată stare de degradare. În schimb prezenţa lacului de acumulare colerată cu un cadru natural de excepţie a impulsionat şi determinat apariţia a numeroase reşedinţe secundare, gen case de vacanţă şi a unui număr de pensiuni turistice şi agroturistice care au dus la renaşterea staţiunii.
Drumurile de acces în zonă sunt reprezentate de DJ Prundu Bîrgăului – Bistriţa Bîrgăului – Colibiţa şi de DC Mureşenii Bîrgăului – Colibiţa completat de reţeaua de drumuri forestiere şi poteci care urcă spre păşunile din zona alpină.
Traseele turistice omologate, amenajate şi întreţinute de Serviciul Public Judeţean Salvamont sunt următoarele:
1. Sat Miţa – Valea Tirimiilor de Jos – Tăul Zânelor;
2. Baraj Lac de acumulare Colibiţa – Tăul Zânelor;
3. Baraj Lac de acumulare Colibiţa – Vf. Piatra lui Orban – Poiana Slătiniţa – Sat Miţa;
4. Sat Miţa – Izvorul Lung – Şaua Terha;
5. Sat Miţa – Valea Bistriţei – Valea Colbu – Poiana Dălbidan – Muntele Viişoara;
6. Sat Miţa – Valea Colbu – Vf. Bistriciorul.

Apele minerale carbogazoase – feruginoase sunt reprezentate de 7 izvoare minerale care răzbat la suprafaţă, izvorul Dălbidan fiind amenajat şi acoperit, constituind un punct de atracţie turistică.
Apele clorosodice sunt prezente în Poiana Slatinii şi în Poiana Slătioara, sub culmea Pietrei lui Orban, fântâna din Poiana Slătioarei fiind recent amenajată şi captată pe o distanţă de 600 m., putând fi folosită la robinet într-un loc de popas special amenajat de Primăria Bistriţa Bîrgăului.
În prezent fluxurile de turişti sunt concentrate în sezonul estival, dezvoltându-se turismul de weekend, având ca principal centru emitent de turişti municipiul Bistriţa. Prezenţa Lacului de acumulare de la Colibiţa a adus un plus aspectului peisagistic al zonei, precum şi posibilitatea practicării unor noi forme de turism legate de sporturile nautice: scufundări, înot, schi nautic, windsurfing, navigaţie de agrement cu vele, pescuit, etc. Pe lângă acestea arealul permite practicarea unei palete largi de activităţi: turism montan, ecoturism, turism de aventură (cilism montan, zbor cu parapanta, schi şi snowboard extrem, escaladă, schi de tură, schi alpin, vânătoare cu aparatul de fotografiat, etc.).

4. Zona Piatra Fânânele
Starea actuală şi experienţa de vizitare
Piatra Fântânele este o lacalitate situată în apropierea Pasului Tihuţa, pe drumul europen E54 (DN17) şi constituie o zonă de tranzit (trecere) între Transilvania şi Moldova.
Primele iniţiative de amenajare datează de la începutul anilor 1980, când aici a fost construit un hotel cu o arhitectură extrem de interesantă, asemănătoare cu a unui castel medieval. Ideea a survenit în urma repetatelor incursiuni în zonă ale unor turişti străini, plecaţi pe urmele Contelui Dracula, mânaţi fiind de povestirile romancierului Bram Stoker.
Hotelul a fost amplasat în zona Pasului Tihuţa, după “indicaţiile” preluate din roman şi este vizitat anual de un număr de turişti dintre care mai mult de jumătate sunt turişti străini.
Şirul investiţiilor a continuat cu amenajarea unei pârtii de schi dotată cu instalţie de transport pe cablu de tip telescaun, precum şi a mai multor pensiuni turistice private şi case de vacanţă, constituind destinaţia predilectă a locuitorilor din Valea Bîrgăului şi Bistriţa pentru turism de weekend în sezonul rece.
Cunoscută ca zonă de graniţă dintre fostul Imperiu Austro-Ungar şi România, zona include şi câteva vestigii istorice printre care se remarcă aşa zisul “drum al romanilor” către care, de la Hotel – Castel Dracula pornşte şi un traseu turistic încă neomologat.
De-a lungul drumului naţional sunt realizate câteva locuri de popas prin grija Primăriei Tiha Bîrgăului în parcările aferente acestora.
Traseul turistic omologat Piatra Fântânele – Poiana Sub Măgură – Muntele Viişoara – Vf. Bistriciorul deschide drumul către creastă şi face legătura cu Zona 3 Colibiţa.