Lup (Canis lupus)

ETIMOLOGIA DENUMIRII ȘTIINȚIFICE
Din cuvintele canis – câine ş lupus – lup (lupul ca şi specie a fost încadrat în Canis în care stă alături Canis familiaris (câine), coiot, şacal, etc). Deşi astfel denumirea ştiinţifică se traduce literal „câine-lup” nu înseamnă că are legătură cu foarte cunoscuta rasă de câini „Ciobănescul Alsacian” numită în limba română frecvent „câine-lup”.
TAXONOMIE: Categoria: Animalia Clasa: Mammalia Ordinul: Carnivora Familia: Canidae Genul: Canis Specia: C. lupus
DESCRIERE: Lupul este unul dintre mamiferele carnivore de talie mare prezente pe teritoriul României. Este un animal zvelt, bine proporţionat, cu trunchi puternic, umeri înalţi, crupă lată şi mai joasă decât greabănul. Capul este prevăzut cu un bot lung (10 cm), triunghiular, ornat cu mustăţi lungi şi dese. Gâtul este puternic şi musculos. Coada este stufoasă, relativ scurtă şi groasă. Membrele sunt înalte şi puternice, iar tălpile relativ mici, cu degetele strâns apropiate între ele. Blana este de culoare brun-cenuşie, cu variaţii multiple în funcţie de sezon şi de mediul ambiant. Aceasta se compune din două tipuri de fire, primul, aflat lângă piele, foarte des, lânos, moale, de culoare gălbui-cenuşie, iar cel de al doilea, numit spic, mai lung, aspru, cu vârful negru şi care dă coloritul de ansamblu al blănii. Învelişul pilos din timpul iernii diferă de cel din sezonul estival. Blana „de vară„ este mai închisă la culoare, mai scurtă şi mai rară, în timp ce blana „de iarnă” este de culoare mai deschisă, mai lungă, mai deasă şi cu puf abundent care se pierde pe timpul verii. Năpârlirea are loc primăvara târziu. Pielea fină de sub blană şi perii lungi protectori conservă în mare măsură căldura corpului, permiţând lupilor să reziste la temperaturi mai scăzute de – 40oC. Îşi face culcuşul în zone însorite, liniştite şi cât mai aproape de cursuri de apă. În lipsa acestor condiţii, caută locuri cât mai greu accesibile, iar la nevoie foloseşte vizuini de bursuci, vulpi, marmote.În căutarea hranei ei pot parcurge peste 100 km într-o singură noapte, utilizând potecile făcute de alte animale sau de om. Viteza de alergare a lupului poate depăşi 60 km/h.

lup