Valea Repedea

Pârâul Repedea, afluent de stânga al Bistriţei Ardelene, îşi are izvoarele într-un sector cuprins între vârful Calu (1540) şi Piatra lui Orban (1435). Pe o distanţă de cca. 12 km, această vale şi afluenţii săi, au ferestruit formaţiunile eruptive ale Călimanilor, în apropierea limitei dintre aceştia şi Munţii Bârgăului. De la izvoare (1390 m altitudine) şi până la vărsare în Bistriţa Ardeleană, pârâul formează în ansamblu o vale cu un mozaic de ecosisteme dintre cele mai diverse. Toate acestea formează un sistem natural tipic montan.
Valoarea elementelor peisagistice, floristice şi faunistice, constituie fundamentul care a stat la baza declarării, în anul 1995, de către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, ca arie protejată, a unei suprafeţe de 222 ha din Valea Repedea. Ulterior, prin apariţia Legii 5/2000, privind amenajarea teritoriului, secțiunea 3- Arii protejate și monumente ale naturii, aceasta suprafață a fost declarată arie protejată de interes naţional, sub denumirea „VALEA REPEDEA”-cod 2214.
Căi de acces: La aria protejată se poate ajunge plecând din Bistriţa, pe drumul național 17, până în comuna Prundu-Bârgăului unde, la km 85+400 se ramifică spre sud-est drumul judeţean 173 care urmăreşte Valea Bistriţei Ardelene, urmându-se până la confluenţa cu Valea Repedea. De aici se desprinde un drum forestier bine întreţinut care urmăreşte cursul sinuos al pârâului Repedele.
Obiectivul ocrotirii:
1. Vegetaţia
Biocenoza este caracterizată de vegetaţia forestieră reprezentată de arboretele de molid şi brad completate pe alocuri cu paltin şi frasin. Dominante sunt însă molidişurile pe lângă care funcţionează câteva enclave cu larice. Vârsta arboretelor variază de la 15-20 ani la 100-130 ani.
Vegetaţia ierboasă este reprezentată de asociaţia Asperula – Dentaria, iar în bradeto-molidişuri de Oxalis-Dentaria. Plantele ierbacee caracteristice asociaţiei Asperula – Dentaria sunt reprezentate de următoarele specii: Asperula odorata-vinarita, Athyrium filix- femina, Dentaria bulbifera-coltisor, Dentaria glandulosa, Dryopteris filix-max-feriga, Geramium robertianum-sovarf, Oxalis acetosella- măcrisul iepurelui, Pulmonaria rubra, însoţite adesea de: Actaea spicata, Anemone nemorosa-floarea paştelui, Euphorbia amygdaloides-alior, Isopyrum thalictroides-gainuşi, Lamium galeabdolon, Mercurialis perenis, Mycelis muralis, Rubus hirtus, Symphytum cordatum-tătăneasa, Campanula abietina, Dryopteris disjunctata, Hieracium transsilvanicum, Ranunculus carpaticum, Salvia glutinosa, Saxifraga cuneiforma, Stellaria nemorum.
2. Fauna
Ca parte componentă a Carpaţilor Orientali, zona evidenţează o mare diversitate faunistică constituind adapost pentru numeroase mamifere.
Mamiferele mari sunt reprezentate de carnivore: urs (Ursus arctos), lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felix catus), vulpe (Vulpes vulpes), jder de copac (Martes martes), dihori (Putoris putoris). Ierbivorele sunt reprezentate de: cerb (Cervus elaphus), căprior (Capreolus capreolus), mistreţ (Sus scrofa).
Mamifere mici: veveriţa (Sciurus vulgaris), viezure (Meles meles), iepure (Lepus europaeus), şoarecele de pădure (Sylvaemus sylvaticus).
Păsările au ca reprezentanţi: ierunca (Tetrastes bonasia), cocoş de munte (Tetrao urogallus), porumbel sălbatic (Columba sp.), graur (Sturnus vulgaris), prepeliţa (Coturnix coturnix), sturz (Turdus pilaris), raţa sălbatică (Anas platyrhinchos), sitar (Scolopax rusticola), becatine (Gallinago gallinago).
Specii protejate
1. Flora: Larix decidua (larice) – protejată prin – Directiva Habitate 92/43/EEC, Legea 462/2001
Larix_decidua
2. Fauna:
– Ursus arctos (urs)
– Canis lupus (caine) protejate prin – D.H. 92/43/EEC
– Felix silvestris (pisica salbatica)
– Lynx lynx ( râs)
– Amfibieni: Triturus cristatus (triton)-protejat prin- D.H. 92/43/EEC

Valea_Repedea_1
Căi de acces: La aria protejată se poate ajunge plecând din Bistriţa, pe drumul național 17, până în comuna Prundu-Bîrgăului unde, la km. 85 + 400 se ramifică spre sud-est drumul judeţean 173, care urmăreşte Valea Bistriţei Ardelene, până la confluenţa cu Valea Repedea. De aici se desprinde un drum forestier bine întreţinut care urmează cursul sinuos al pârâului Repedele.
Rezervaţia Naturală Valea Repedea este rezervaţie complexă geologică, floristică şi faunistică pe care o găsim pe cursul râului cu acelaşi nume, în comuna Bistriţa Bârgăului. Rezervaţia este situată în Munţii Călimani, în zona în care izvorăşte Repedea, afluent de stânga al Bistriței Ardelene.
Valea_Repedea_2
Rezervaţia Valea Repedea a fost înfiinţată în anul 1976, apoi declarată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate. Se întinde pe o suprafaţă de 22 hectare, iar acest sector este cuprins între „Vârful Calu” (1.540 m) și „Piatra lui Orban” (1.435 m).

Relieful este extrem de variat şi spectaculos din punct de vedere geomorfologic. Aici putem admira văii, stâncării, poiene și pajiști. Pe mai bine de 12 kilometri, Repedea şi afluenţii săi au dezgolit formaţiunile eruptive ale Călimanilor: aces, stâlpi, ziduri, ciuperci şi alte stânci uriaşe. Acestea ies în evidenţă în special la limita dintre Munţii Călimani şi Munţii Bârgăului. Evoluţia geologică a fost complexă şi marcată de mai multe serii de cicluri eruptive şi mineralogo-petografice de cele mai diverse. Acestea au vârste diferite.

Flora şi fauna rezervaţiei sunt specifice Carpaţilor Orientali. Fauna este formată din animale protejate: ursul (Ursus arctos arctos L.), râsul (Felix lynx L.), jderul, lipul, vulpea, ierunca (Tetrastes bonasia rupestris). Flora este diversificată, aici întâlnindu-se pe pajişti speciile de brânduşe viorii (Crocus vernus) şi ciuboţica cucului (Primula veris). În pădure există flori de pasiţă (Anemone nemorosa si A. vranunculoides), slacul violaceu (Breaban – endemism carpatic), margarete (Chrysanthemum leuchanthemum), Aglica (Filipendula vulgaris), clopoţeii (Campanula patula), garofiţe purpurii (Dianthus carthusianorum), flori de cicoare (Cichorium intybus). P{ădurea din această zonă este formată mai ales din molid (Picea abies), dar apare şi fagul (Fagus sylvatica).

Accesul la rezervaţie se face plecând din Bistriţa pe DN17 până în Prundu Bârgăului, iat apoi spre SE pe DJ173. Se urmează Valea Bistriţei Ardelene până la confluenţa cu Valea Repedea. De aici se face un drum forestier pe cursul râului, până sus, la rezervaţie.

De asemenea, există şi trasee turistice, unul dintre ele, destul de cunoscut, este Ciungetu – Valea Repedea – Stâna Funicel. Marcajul este făcut cu triunghi albastru, iar durata sa este de 5-6 ore.