CHEILE BISTRITEI ARDELENE


Cheile Bistriței Ardelene alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip peisagistic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului.

Legislatie: Cheile Bistriţei Ardelene a fost declarată arie protejată în 1976 prin Decizia nr. 58 a Consiliului Popular Judeţean, fiind reconfirmată după 1989 prin Hotărârea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud nr. 3/1995.
În anul 2000 a fost declarată arie naturală protejată de interes naţional, prin Legea 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a III-a zone protejate, ca rezervaţie naturală peisagistică cu codul 2.218.
Suprafata: Are o suprafaţă de 50 de ha şi se găseşte pe suprafaţa comunei Bistriţa Bârgăului. La rezervaţie se poate ajunge pe drumul judeţean care face legătura între Bistriţa-Bârgăului şi Colibiţa şi care urmăreşte Valea Bistriţei Ardelene.
Geologia: formaţiuni sedimentare, intruziuni vulcanice.
Geomorfologia: vale adâncă, formaţiuni erozionale: ziduri, stânci, ciuperci, apostoli (stânci uriaşe, impunătoare datorate eroziunii diferenţiate).
cheile-bistritei-ardelene
Tipuri de sol:
– domină solurile brune tipice, slab podzolice sau slab rendzinice, cu troficitate mijlocie până la foarte ridicată, slab acide, mijlociu până la foarte profunde, fără schelet până la divers scheletice, în orizontul superior bine structurate glomerular, afânate şi cu conţinut moderat până la foarte ridicat de humus de tipul mull sau mull-moder.
– Litiera este continuă normală pe toată suprafaţa.
Panta şi înclinaţie: Înclinaţia este cuprinsă între 30 şi 50 G.
Vegetaţia:
– Pe suprafaţa ariei naturale se găsesc aproape în totalitate un tip de habitat cu valoare conservativă moderată listat în anexele Drectivei Habitate:
– 9110 – Amestec de răşinoase şi fag pe soluri scheletice
– Structura arboretului este aproape pe toată suprafaţa relativ-plurien, pe putine porţiuni este relativ-echien.
Stratul arborilor este compus din molid, fag, brad în proporţii variate, frecvent cu exemplare de paltin de munte, ulm de munte şi rare exemplare de mesteacăn (Betula pendula). Acoperirea este mare de 80 – 100%. Înălţimile ajung până la 35m pt. molid şi 30m pt. fag la 100 de ani.
Stratul arbuştilor este slab dezvoltat format din rare exemplare de scoruş (Sorbus aucuparia), Sambus racemosa, Ribes petraeum, Rubus idaeus, Lonicera nigra etc.
Stratul ierburilor şi subarbuştilor este dezvoltat variabil în funcţie de lumină. Vegetaţia ierboasă este reprezentată de asociaţia Asperula – Dentaria.
Plantele ierbacee caracteristice asociatiei Asperula-Dentaria sunt reprezentate de următoarele specii: Asperula odorata-vinarita, Athyrium filix – femina, Dentaria bulbifera- coltisor, Dentaria glandulosa, Dryopteris filix-mas-feriga, Geramium robertianum – sovarf, Oxalis acetosella-macrisul iepurelui, Pulmonaria rubra insotite adesea de : Actaea spicata, Anemone nemorosa-floarea pastelui, Euphorbia amygdaloides-alior, Isopyrum thalictroides – găinuşi, Lamium galeobdolon, Mercurialis perenis, Mycelis muralis, Rubus hirtus, Symphytum cordatum- tataneasa.
Fauna:
– Ca parte componentă a Carpaţilor Orientali, zona evidenţiază o mare diversitate faunistică constituind adapost pentru numeroase mamifere.
– Mamiferele mari sunt reprezentate de carnivore: urs (Ursus arctos), lup (Canis lupus), ras (Lynx lynx), pisica salbatică (Felis silvestris), vulpe (Vulpes vulpes), jder de copac (Martes martes), dihori (Putorius putorius). Ierbivorele sunt reprezentate de: cerb (Cervus elaphus), căprior (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa).
– Mamiferele mici: veveriță (Sciurus vulgaris), viezure (Meles meles), iepure (Lepus europaeus), șoarecele de pădure (Sylvaemus sylvaticus).
– Amfibieni: triton (Triturus cristatus), salamandra (Salamandra salamandra), buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina), buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata).
– Reptile: vipera (Vipera berus).
– Pasările au ca reprezentanţi: ierunca (Tetrastes bonasia), cocoş de munte (Tetrao uragallus), porumbel sălbatic (Columba sp.), graur (Sturnus vulgaris), prepeliţa (Coturnix coturnix), sturz (Turdus pilaris), raţa salbatică (Anas platyrhinchos), sitar (Scolapax rusticola), becatine (Gallinago gallinago).