Taul Zanelor

Localizare: Este situat la altitudinea de 1291 m în partea nord vestică a Munţilor Călimani, la baza versantului nord estic al Vârfului Ţiganca (1596 m altitudine).
Cai de acces: La rezervaţie se poate ajunge pe DN 17 Bistriţa – Vatra Dornei pâna în localitatea Prundu Bârgăului unde la km 85+400 se ramifică spre sud est drumul judeţean 175 A care trebuie urmat pâna în localitatea Colibiţa. Din această localitate se urmează drumul forestier care merge pe Pârâul Panuleţ spre Poiana Fundul Secului şi Izvoarele Secului, până sub Vârful Ţiganca.
Obiectul ocrotirii: lacul, având o suprafaţă de aproximativ 3 ha la nivelul maxim de retenţie, cu flora şi fauna specifică lacurilor montane.
Aspecte geologice / geomorfologice: Lacul Tăul Zânelor este situat într-o zonă de depozite coluvial – deluviale cu blocuri (grhotişuri) de vârsta Holoun inferioară. Valul de grohotiş a luat naştere prin acumularea blocurilor de pe versant în timpul Holocenului inferior.
taul zanelor
Zona în care apare lacul este alcătuită din piroclastite andezitice cu intercalaţii de lave andezitice, cărora li se suprapune o pătură groasă de lavă, formată din andezite şi piroxeni.
Aspecte pedologice: soluri brune, brune avide de pădure.
Aspecte hidrologice: Zona este străbătută de pârâul Pănuleţ şi izvoarele Secului, afluenţi secundari ai râului Bistriţa
Aspecte climatologice: Precipitaţii în jurul mediei de 1000 – 1200 mm/an.
Vegetaţia: forestieră, pădure de conifere: molid şi brad, vegetaţie alpină.
Taul-Zanelor2
Tăul Zânelor, unul dintre cele mai frumoase, dar puţin cunoscute lacuri naturale ale judeţului Bistriţa-Năsăud, se află în Munţii Călimani la altitudinea de 1260 m în apropierea Vârfului Chicera lui Pasăre, pe teritoriul comunei Bistriţa-Bârgăului.
Lacul este de baraj natural, asemănător Lacului Roşu, format într-o mică depresiune apărută în spatele unei mase mari de rocă vulcanică, desprinsă de pe versantul sudic al Munţilor Călimani. Deşi cu dimensiuni lacului (suprafaţă de 0,5 ha, adâncime maximă de 4 m), lacul oferă un peisaj deosebit de pitoresc, fiind înconjurat de o pădure de molid, cu excepţia părţii de nord unde se află Poiana Zânelor.
Legenda spune că demult, doi ciobani, Scurtu şi Pasăre, au întâlnit într-o noapte cu Lună Plină, patru zâne care au venit să se plimbe într-o poiană din pădure. Văzând că au fost descoperite, zânele au dăruit ciobanilor un munte unde să-şi hrănească oile (numit azi Chicera lui Pasăre) şi un pârâu unde să le adape (Pârâul Scurtu), primind în schimb promisiunea că aceştia nu vor veni în poiană în nopţile cu Lună Plină. Dar ciobanii au trădat înţelegerea şi într-o noapte s-au ascuns după arbori şi s-au uitat la zânele care alergau goale prin poiană. Când i-au văzut pe ciobani, de furie, zânele au dezlănţuit o furtună puternică, cu tunete şi fulgere, prăbuşind muntele peste ei. A doua zi, oamenii au văzut lângă poiana unde odinioară se plimbau zânele, un mic lac, pe care l-au botezat Tăul Zânelor; legenda mai spune că, de atunci, zânele nu au mai fost văzute în preajma lacului.
La Tăul Zânelor se ajunge de la lacul de acumulare Colibiţa, traseul fiind foarte uşor, chiar şi pentru turişti puţin echipaţi, accesibil şi iarna. Primăria Bistriţa Bârgăului a anunţat recent că intenţionează să amenajeze un traseu turistic denumit ,,Poteca Zânelor”, între cele două lacuri din Munţii Călimani, Tăul Zânelor şi Colibiţa.